Anatol Mîrzenco:”Fericirea era atunci când de Paști așteptam o pereche de sandale, de Anul Nou un măr și de Sfantul Vasile niște copeici”

Fericirea, de-a lungul anilor, a fost catalogată de o multime de personalități prin diferite răspunsuri. Jurnalista, Gutiera Prodan în cadrul emisiunii “DUELUL NERVILOR”, de la Tezaur TV a încercat să afle de la invitații săi, viziunea sentimentului de a “fi fericit”, printre care a fost prezent și artistul poporului Anatol Mîrzenco.

Intervievat pe această temă, Anatol Mîrzenco a răspuns prompt: sunt un om împlinit, m-am născut, am avut povață de la părinți, am famile, am copii, sunt un om împlinit!

Îmi amintesc cu plăcere ziua de Paști în care știam că voi primi de la părinții mei cadou o pereche de sandale, și Anul Nou, atunci când mâncam un măr, pentru mine era o fericire extraordinară si așteptam Sfântul Vasile că mă gândeam că am sa fac copeici”.

Cândva mulți plecau peste hotare să facă bani, eu am scris o poezie care mă gândeam să o pun pe muzică dar așa și a ramas, o țin pentru mine:

Când am fost plecat prin lume, prin straini am poposit,

Dar mai bine ca acasa, nicaieri nu m-am simtit.

Am crezut că e mai bună, lumea ca în țara mea,

Am crezut că e mai coaptă pâinea, ca la mama mea.

Nu mai simte cum trec anii, tot muncind pe undeva,

Nu mai știe dacă dorul îl așteaptă, aici, în Moldova.

Numai eu mă văd acasă, între prieteni și vecini,

Să le spun cât costa banul câștigat printre straini.” – artistul a menționat că această poezie afirmă realitatea multora care apucă drumul străinătății în încercarea de a demonstra avuția dobândită, însă în final conteaza fericirea lăuntrică, nu cea cântărită în bani sau ani distanță de casă.

Autor: Ascherov Tatiana

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *